Ora 2 noaptea...mesajul acela care mi-a ajuns la inima...ca nu-l po uita.
Tu,tu si-o alinare.
Iti multumesc ca existi,iti multumesc pentru tot.
Noi,noi si simple multumiri (cu zambetul tau,cu radiatia ta).
Am vevoie,am nevoie sa te vad zambind...am nevoie sa-ti vad ochii plini de lumina faricirii.
Am nevoie de noi,de noi doua...sa trecem impreuna peste,tinandu-ne de mana si privind inainte.
Raza de soare,norii de pe cer,ochii,banca,florile,camera ta,dealurile (prapastia)...toate o vaga amintire.
Stii ? Nu pot sa ma gandesc la faptul ca tu,tu nu vei mai fi intr-o zi iar eu voi sta acolo undeva si te voi astepta,sa stii ! Esti raza de soare dupa o ploaie rece,inghetata. Esti zambetul dupa o lacrima. Esti TOTUL. Esti ce nimei nu are,esti doar ce am eu,estu TU. Mai stii prima data ? Cand a nins si te-am scos din casa doar ca sa te vad...sa-ti vad lumina fetei ?
Mai stii ce fericita erai atunci ? Asa te vreau si acum...te vreau,te vreau dar fara lacrimi.
Imi doresc sa fii TU fericita,eu nu contez acum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu